România, presată de Bruxelles să își rezolve problema legată de gropile de gunoi

Gropi de gunoi improvizate la marginea unor sate, câmpuri întregi acoperite cu deşeuri menajere: acesta era, nu cu mult în urmă, peisajul obişnuit al lumii rurale în care trăiesc jumătate din cele 20 de milioane de români. Tranziţia haotică pe care a cunoscut-o România în anii 1990, după căderea dictaturii comuniste, a împiedicat ţara să pună pe picioare o strategie pentru gestionarea deşeurilor, scrie luni Le Monde. Numai în anul 2000, când Bucureştiul a demarat negocierile de aderare la Uniunea Europeană, guvernul a început să reflecteze asupra unei politici privind gunoaiele care să respecte normele europene.

Sarcina se dovedeşte însă a fi dificilă. Ţara rămâne cel mai slab elev al Uniunii la acest capitol. Potrivit statisticilor europene publicate în martie, România nu recicla, în 2011, decât 1% din deşeurile sale menajere, restul ajungând în gropile de gunoi. Şi aceasta în contextul în care UE le-a fixat statelor sale membre obiectivul de reciclare a deşeurilor lor menajere în proporţie de 50% la orizontul lui 2020.

La 19 martie, la Bruxelles, România a participat la un seminar vizând ajutarea ţărilor cel mai puţin performante în materie de gestionare a deşeurilor în a-şi optimiza politicile cu ajutorul unor foi de parcurs personalizate.

România, ultima ţară care s-a alăturat UE alături de Bulgaria în 2007, a rămas mult în urmă. Într-o înţelegere cu Comisia Europeană, Bucureştiul fixa drept limită data de 16 iulie 2009 pentru închiderea a 78 de gropi de gunoi aflate în apropierea unor oraşe importante şi a 7.068 de mici gropi de gunoi improvizate în sate. ”Doar 19 gropi de gunoi au fost închise în zonele urbane, iar 59 continuă să funcţioneze de o manieră ilegală”, recunoştea, după expirarea termenului, fostului ministru al mediului din acea vreme Nicolae Nemirschi. ”În mediul rural, doar 1.304 de gropi de gunoi au fost închise, în timp ce 5.764 continuă să funcţioneze în ilegalitate”, adăuga el.

În prezent, guvernul actual promite să implementeze o nouă strategie pentru a găsi soluţii pentru această problemă pe care Comisia Europeană nu încetează să o invoce. ”Una dintre cele mai mari provocări ale României o reprezintă gestionarea deşeurilor”, a recunoscut Elena Dumitru, secretar de stat la Ministerul Mediului. ”Această problemă nu vizează numai protejarea mediului, ci este vorba despre de sănătatea oamenilor”, a subliniat dna Dumitru.

Potrivit Le Monde, autorităţile de la Bucureşti au luat taurul de coarne la presiunea Comisiei Europene. Bruxellesul a somat România să se pună în conformitate cu obiectivele comunitare în mai multe rânduri. Ţara urmează să beneficieze, în cadrul bugetului 2014-2020, de o finanţare europeană de 1,3 miliarde de euro pentru a finaliza proiecte de gestionare a deşeurilor.

 

radio manele radio manele online